Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Un spectacol detensionat

Category: Editorial Published: Monday, 11 August 2014 Written by Andra Pavel

Dacă prima zi de spectacole cu ocazia Zilelor Municipiului a mers bine, a doua trebuia să nu. Pentru cei care n-au apucat să treacă prin zona stadionului sâmbătă seară, pe scenă au performat băieții de la Antisocial, apoi Mădălina Dulgheru, Respect Reciproc, dar adevăratul spectacol a fost făcut de Mandinga. Sau, măcar, oamenii au încercat.
Antisocialii, cu aerul lor de adolescenți care recită (unul dintre ei avea și ceva versuri scrise pe-o foaie de română, mototolită într-un buzunar), au rămas fără curent pe scenă în mijlocul unui vers. După jumătate de oră, în care cei doi au fumat țigară după țigară pe marginea scenei și au făcut poze cu publicul, iar organizatorii s-au învârtit în jurul scenei – pot doar să îmi închipui că-i descântau – a revenit sunetul și culoarea în obrajii băieților, care au mai cântat vreo zece minute, înainte să li se taie din nou firul. Nervoși, au coborât de pe scenă și au pornit țintă spre un stand cu răcoritoare.
Douăzeci de minute a ținut tăcerea de data aceasta, ca luminile să se aprindă pentru Mădălina și „dansatoarele ei”. Fetele au dansat bine, dar artista a fost constant pe lângă portativ. Și am vaga impresie că nici oglinda n-o văzuse înainte, după hainele cu sclipici și coafura neîngrijită. Măcar la ea aș putea înțelege de ce-a picat sonorul după un sfert de oră.
În așa dans scenic s-a desfășurat și reprezentația celor de la Respect Reciproc. Publicul (și-mi închipui că și organizatorii) sperau ca Mandinga să scape. Într-adevăr, trupa face spectacol, instrumentele sună bine, prezența lor ocupă tot spațiul scenic. Totul mergea fără probleme, până când siguranțele s-au emoționat… din nou (sau, cel puțin, asta a declarat prezentatorul serii). Trupa a rămas, însă, pe scenă, și a terminat melodia pe care o cânta fără microfoane – tobele și trompeta cântă, ce-i drept, și fără curent.
Pe lângă problema tehnică (previzibilă, dacă ne gândim că în fiecare an se întâmplă), cortul sunetiștilor a rămas periodic gol și, oricum, când nu era gol, părea, căci echipa nu a fost aproape niciodată atentă la rugămințile legate de lumină ale artiștilor.
Sâmbăta la sărbătorile orașului a fost cu microfonii, boxe date prea tare, căderi de tensiune și spectatori perseverenți („Hai să mai stăm, te rooog, vreau să-i văd pe ăia de la Mandinga!” am tot auzit în jurul meu în perioadele de întuneric). Pentru următoarele zile, le dorim organizatorilor fire tensionate și siguranțe sănătoase, iar artiștilor răbdare și voci calde.

Hits: 1688

Leave your comments

0 / 800 Character restriction
Your text should be in between 10-800 characters

Comments

Powered by Komento