Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Bătălia de la Karînovasî, o pildă de gândire şi acțiune strategică a genialului voievod Mircea cel Bătrân

Category: Invatamant Published: Sunday, 12 May 2019 Written by Interes argesean

La începutul anului 1390, marele vizir Firuz bei a condus o campanie otomană la sud de Dunăre, ocupând şi desființând Țaratul de Vidin şi alungându-l pe țar, dupa care a continuat cu trupele de achingii acţiunile de năvălire şi de jefuire cumplită a multor localități din Țara Românească.

Acţiuni premergătoare bătăliei de la Karînovasî

Pentru alungarea imediată a turcilor din teritoriile ocupate la sud de Dunăre, în perioada premergătoare atacului de la Karînovasî, marele voievod Mircea cel Bătrân a organizat şi desfășurat, către finele anului 1390 - începutul anului 1391, împreună cu ţarul bulgar alungat - Straţimir, o campanie reuşită de recucerire a Vidinului.

Potrivit mențiunii cronicilor şi tradițiilor istorice bulgărești, rezultă ca ,,Mircea voievodul valah i-a lovit şi i-a nimicit rău şi abia au scăpat”.

Imediat dupa victorie, voievodul valah a dispus refacerea şi întărirea tuturor cetăților importante în calea viitoarelor năvăliri ale hoardelor otomane.

Dupa cum era de așteptat, în vara anului 1393, turcii au atacat, ocupat şi jefuit din nou Bulgaria. Odată cu transformarea în paşalâcuri a Țaratelor de Vidin şi de Tarnovo, au fost invadate inclusiv posesiunile stăpânite de Muntenia la sud de Dunăre, iar granița Imperiului Otoman a fost stabilită pe fluviu.

Proiectarea şi derularea campaniei de la Karînovasî

Acele timpuri, umbrite de dezlănțuirea prigoanei otomane, generatoare de mult rău şi suferințe cumplite, l-au determinat pe strălucitul voievod Mircea sa plănuiasca un atac expediționar prin surprindere, la sute de kilometri distanță, pentru anihilarea bazelor turceşti din adâncimea teritoriului ocupat de inamic, la sud de Dunăre.

La concepţia şi acţiunea strategică ale marelui voievod valah au stat şi relațiile de bună colaborare şi întrajutorare ale Țării Româneşti cu unele Emirate din Anatolia (în special cu cel de Sinop), care se opuneau cu îndârjire agresiunii otomane.

 Aşadar, în timp ce forţele sultanului Baiazid I atacau pentru cuceriri în aceasta zonă, cavaleria de elită a lui Mircea avea culoar liber pentru a se deplasa, ajunge şi nimici prin surprindere bazele turceşti ale Semilunei, locate in Karînovasî, potrivnice Valahiei şi altor state creștine din Balcani sau proximitate.

Decizia de atac a marelui strateg Mircea cel Bătrân a fost luată în primăvara anului 1394 (după unii istorici în 1393), când forţele valahe, conduse de voievod, au întreprins o acțiune rapida prin surprindere în spatele dispozitivului inamic, unde au fost angajaţi cca. 9000 de călăreți de elită din cavaleria Țării Româneşti, care au nimicit, la Karînovasî, o tabăra de cca.30000 de achingii (organizaţi în unități de atac, invadare şi jaf), ce reprezentau o forță strategică de temut a Imperiului Otoman.

În conformitate cu rezultatele cercetărilor istorice, localitatea Karînovasî, de atunci, este astăzi un mic orășel cu numele Karnobat, situat la sudul lanțului muntos balcanic.

Potrivit aprecierii cercetătorilor, forţele de cavalerie ușoară amintite, conduse de genialul voievod Mircea, au parcurs mai mult de 300 km de la Dunăre, până la locul atacului; au străbătut în condiții de vizibilitate redusă un teritoriu aflat sub ocupație turcească, pătrunzând, adecvat, pe doua direcții in depresiunea Karînovasî.

Experţii in analiza şi interpretarea datelor istorice evidenţiază tocmai abilităţile de strateg iscusit ale lui Mircea cel Bătrân de a proiecta şi realiza, cu forţele de cavalerie sub conducerea sa, surprinderea totală a inamicului în adâncimea teritoriului său, concomitent cu derularea în taină a acţiunilor tactice prestabilite, prin care au fost realizate dubla învăluire, încercuire şi nimicire a forţelor otomane vrăjmaşe, fiind atinse astfel obiectivele strategice proiectate de către voievod, pentru nimicirea corpului otoman de achingii, în depresiunea de la Karînovasî.

Ca urmare a acestui dezastru pentru turci, Baiazid I a dispus întreruperea urgentă a cuceririlor în Anatolia, trimițând puhoiul atacator turcesc împotriva Ţării Românești. În acele condiții grele, marele voievod Mircea a proiectat și desfășurat cu succes, la Rovine, una dintre cele mai crunte bătălii din istoria românilor.

Concluzii

Reușita absolută a campaniei expediționare ofensive a strălucitului voievod valah, Mircea cel Bătran, la o distanţă de sute de kilometri de teritoriul național (până în sudul munților Balcani), relevă viabilitatea unei planificări adecvate, în baza căreia a condus în siguranță structurile sale de cavalerie uşoară, foarte bine instruite și coordonate.

Prin specificitatea, amploarea, complexitatea inteligentă a execuției și succesul obținut, campania de la Karînovasî reprezintă rezultatul cel mai elocvent al gândirii strategice de excepție a marelui voievod Mircea cel Bătran, o pildă vie de patriotism în istoria românilor.

 Chiar și cronicarii turci au recunoscut, în final, înfrângerea forțelor Semilunii, evidențiind indrăzneala nemaiîntâlnită a voievodului valah, care s-a apropiat destul de mult de capitala de atunci a Imperiului Otoman-Adrianopol (astăzi orașul Edirne), la o distanţă de cca. 200 km (în linie dreaptă).

Prof. univ. dr.  Gheorghe MINCULETE

 

Hits: 463

Leave your comments

0 / 800 Character restriction
Your text should be in between 10-800 characters

Comments