Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Mărţişorul în arta populară argeşeană

Category: Social Published: Thursday, 26 February 2009 Written by Catalin Popa

Ziua de 1 martie sau Mărţişorul este o sărbătoare tradiţională românească a primăverii, a prospeţimii, a bucuriei, a victoriei binelui împotriva răului. Cu această ocazie femeile primesc mici cadouri, obiecte decorative, legate cu un şnur alb-roşu, ca simboluri aducătoare de noroc şi bunăstare. Culoarea roşie este considerată culoarea primăverii, iar albul culoarea iernii. Se asociază florii timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul. Bătrânii spun că culoarea roşie a şnurului mărţişorului semnifică iubirea, iar culoarea albă divinitatea. Sărbătorea Mărţişorului simbolizează reîntoarcerea la viaţă. Înainte, simbolurile primăverii erau confecţionate în timpul iernii şi se purtau după 1 martie. Mărţişoarele erau, pe atunci, pietricele albe şi roşii înşirate pe o aţă. Acestea erau purtate până când înfloreau pomii şi apoi se agăţau de crengile acestora. În municipiul Curtea de Argeş există mai mulţi meşteri populari, care aşteaptă venirea primăverii, pentru a îi încânta pe vizitatorii diferitelor expoziţii de artă tradiţională din ţară.
 Unul dintre aceşti meşteri populari este Elena Nencov, care este de profesie inginer şi şefa unei agenţii de asigurări din Curtea de Argeş.

Confecţionarea păpuşilor este o pasiune veche

 În ciuda programului încărcat de la serviciu, a reuşit în ultimii ani să confecţioneze păpuşi şi alte obiecte tradiţionale, pe care le-a expus la toate târgurile de profil din ţară. „De mică am cochetat cu muzica populară, dansul popular, dar destinul fost altul şi nu am îmbrăţişat o carieră artistică. La clasele primare încercam să fac totul cât mai frumos şi diferit de ceilalţi colegi. În timpul facultăţii şi apoi la serviciu dragostea faţă de tradiţii mi-o manifestam prin realizarea măştilor de carnaval, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, de Mărţişor, pentru nepoţii sau copiii colegilor de serviciu”, a spus Elena Nencov. Pasiunea pentru confecţionarea păpuşilor o are de foarte mult timp. Însă, pentru expunerea păpuşilor la diferite târguri şi expoziţii, Elena Nencov se ocupă de câţiva ani de zile. „După 1980 am avut ocazia să întâlnesc o păpuşăreasă din Galaţi, care executa păpuşi lucru care mi-a trezit şi mie interesul. Aşa am început să confecţionez păpuşi din zona Argeşului. La început mai timid, iar după ce am văzut la Muzeul Satului nişte păpuşi din Ardeal care mi-au plăcut foarte mult, am decis să fac şi eu aşa ceva, dar în port argeşean”, ne-a povestit Elena Nencov.

„De Mărţişor voi fi la Muzeul Satului”

Pe lângă păpuşi, meşterul popular realizează şi aranjamente florale din foi de porumb, pe diverse obiecte tradiţionale cum ar fi linguri de lemn sau fusuri. „Un obiect care îmi aparţine este «Potcoava purtată de cal» decorată cu sfoară de cânepă şi trandafiri din pănuş şi nelipsitul spic de grâu, aducător de bogăţie. Este un produs foarte căutat, mai ales de Mărţişor. De Mărţişor voi fi prezentă la Muzeul Satului, acolo unde este vatra tradiţiilor româneşti şi unde mă simt ca acasă şi de fiecare dată onorez fiecare invitaţie, deoarece este o onoare să fi acolo”, spune meşterul popular. Elena Nencov este singurul meşter popular din judeţ care face parte din „Asociaţia Meşterilor Moldovei”. Carnetul de membru i-a fost înmânat într-un cadru festiv la Piatra Neamţ, în anul 2008 , în urma a două participări la târgul de la Sfânta Parascheva, unde a fost foarte apreciată de publicul ieşean.

Primul meşter popular argeşean la Muzeul Satului

Elena Nencov a obţinut foarte multe premii la expoziţiile şi târgurile la care a participat. „În anul 2007 am primit 2 diplome de excelenţă. Una de la primarul sectorului II din Bucureşti, iar cealaltă la Festivalul Medieval de la Mediaş. Anul trecut am fost invitată la Braşov, la Festivalul „Cerbul de Aur”, unde o parte din exponate erau prezentate de TV Braşov, pe genericul festivalului”, a povestit Elena Nencov. Participarea la aceste târguri îi aduce foarte multe satisfacţii Elenei Nencov. „Pot spune că am şi satisfacţii financiare pentru că reuşesc să vând şi foarte multe păpuşi. Dar cea mai mare satisfacţie o am atunci când sunt invitată în centre culturale mari alături de meşteri celebri, de la care ai ceva de învăţat. Pot spune că în anul 2004 am fost primită la Muzeul Satului din Bucureşti, ca primul meşter popular din judeţul Argeş. În concluzie să fi meşter popular este frumos, în cadrul fiecărui târg ai prilejul să priveşti cu mândrie faţă de trecut, cu respect faţă de prezent, dar şi cu încredere spre viitorul artei tradiţionale”, a spus Elena Nencov.
Hits: 1384

Leave your comments

0 / 800 Character restriction
Your text should be in between 10-800 characters

Comments